Cu fiecare zi îmi dau seama că acest an este un an al evenimentelor neașteptate din toate punctele de vedere. Drept dovadă, unul din lucrurile neprevăzute a fost că am decis să mă înscriu la Masterul „Tehnici Diplomatice” din cadrul Facultății de Istorie. Motivul este simplu. Dată fiind situația actuală, îmi doream ca acest an să nu treacă pe lângă mine fără ca eu să mă dezvolt din punct de vedere profesional. Aveam nevoie de o nouă provocare și noi orizonturi în carieră, iar pasiunea pe care o aveam deja pentru Diplomație a făcut ușoară decizia de a începe un Master.
Truth be told, în aceste momente cei care urmăm o Facultate sau un Master avem un oarece „avantaj” pentru că putem jongla mai ușor între job-ul de zi cu zi și cursurile la care trebuie să participăm. Nu spun că este ideal, este departe de a fi, însă cursurile online ne oferă posibilitatea de a fi prezenți virtual chiar dacă se întâmplă să fim „la birou”.
La unul dintre cursuri, de altfel unul dintre cele mai interesante, cel de „Diplomație Culturală”, am avut plăcerea să avem un invitat la care nimeni nu se aștepta. Așadar, într-o conferință Zoom, Doamna Profesoară ne-a făcut surpriza de a o invita pe Ioana Anghel, Manager Cultural și Director al ICR Madrid timp de 8 ani la curs pentru a ne povesti despre experiența ei. Am fost încurajați să venim de asemenea cu propriile curiozități pentru a afla cât mai multe informații utile în cele două ore de curs.
Cei peste 20 de ani de experiență în a concepe și organiza evenimente nu au putut fi din păcate acoperiți într-un curs, dar fără doar și poate poveștile auzite vor rămâne pentru mine cel puțin ca o „Nota bene” care mă vor ajuta în viitor.
Pentru a fi Manager Cultural ai nevoie de multă perseverență și rezultă din cele povestite de Ioana Anghel. De asemenea, printre altele, ne-a menționat că este nevoie de autocunoaștere mai precis înțelegerea propriilor valori culturale și modul în care acestea îți modifică atitudinea și comportamentul, o gândire globală pentru a rămâne informat cu privire la tendințele și evenimentele din jur, dar și curiozitatea culturală. Acestea sunt doar câteva skill-uri pe care un viitor Manager Cultural trebuie să le stăpânească obligatoriu pentru a putea dezvolta proiecte de succes.
O fire deschisă și dornică să împărtășească cu ceilalți din experiența sa, Ioana Anghel a reușit să ne picteze un tablou destul de concret despre ce înseamnă un Manager Cultural și care au fost provocările pe care le-a întâlnit ca Director al ICR Madrid.
Am vrut totuși ca și alți oameni care nu au fost atât de norocoși ca și mine să aibă șansa să învețe din experiența sa. Așadar, mai jos aveți un interviu în care Ioana Anghel răspunde la câteva întrebări legate de organizarea evenimentelor, modul în care se alege următorul proiect, dar și multe alte subiecte.
Care sunt skill-urile de bază pe care trebuie să le aibă un viitor Diplomat? Sunteți de părere că ele se pot dezvolta pe parcursul job-ului?
Calitățile unui diplomat țin în mare măsură de educația și de personalitatea fiecăruia. Când spun educație mă refer la studii de specialitate, limbi străine, cultură generală. Nu în multe alte profesii sunt atât de necesare cultura generală, lecturile, limbile străine, cum sunt în aceea de diplomat. De asemenea, sunt abilități care se dobândesc prin practică dar care, multe dintre ele se susțin pe lucruri învățate. Cum ar fi capacitatea de a negocia, de a dezamorsa conflicte, de a convinge. Sunt abilități indispensabile unui profesionist în ale diplomației.
Care a fost primul eveniment organizat? Ce ați face diferit în organizarea lui acum?
N-aș putea spune că există un prim eveniment; încă din perioada facultății, am colaborat ca voluntar la multe proiecte culturale, toate din zona teatrului (am absolvit Facultatea de Teatru, secția Teatrologie). După facultate, am lucrat câțiva ani ca producător la TVR, la redacția de Divertisment. Apoi, am organizat evenimente în zona publicitară, ca să revin și să nu mai „plec” din zona proiectelor culturale. Așadar, nu pot spune exact care a fost primul.
Ceea ce îmi amintesc însă clar este primul pe care l-am organizat ca director al Institutului Cultural Român de la Madrid. Era un proiect literar, care includea mai multe evenimente într-o singură zi. Nu cred c-aș schimba nimic din organizarea lui, a fost conceput și implementat în funcție de experiența mea și de obiectivele institutului din acel moment. Asta nu înseamnă că nu există proiecte sau evenimente pe care consider că le-am ratat din anumite puncte de vedere. Pe care nu le-aș mai organiza la fel sau la care aș renunța. În fond, însă, aceste eșecuri înseamnă experiență câștigată, fapt ce se reflectă în organizarea proiectelor ulterioare eșecurilor.
Care a fost cel mai mare proiect/eveniment organizat și cât de multă lume a aflat despre el?
De departe cel mai important proiect pe care l-am negociat și coordonat a fost prezența României ca Țară Invitată la Târgul de Carte de la Madrid, 25 mai-10 iunie 2018. Doar câteva cifre despre amploarea evenimentului: târgul, care are loc în aer liber, în Parcul Retiro din Madrid, a fost vizitat de aproximativ 2.000.000 de persoane (cifra estimată este furnizată de operatori de telefonie mobilă în funcție de conectările la rețele), peste 1.700 de scriitori invitați din toată lumea; prezența României a însemnat 95 de evenimente: literare, pentru copii, muzicale, expoziții, proiecții, sesiuni de autografe, întâlniri la nivel înalt între reprezentanți ai Guvernului României și cel al Spaniei, inclusiv al Casei Regale.
Cum alegeați următorul proiect și care erau strategiile pe care le aveați în vedere înainte de a-l pune în mișcare?
În fiecare vară, întreaga echipă începea să lucreze la planul anual, în funcție de strategia globală a Institutului Cultural Român. Realizarea planului anual înseamnă o muncă de echipă, din punctul meu de vedere. Pentru descrierea strategiei, aș avea nevoie de câteva pagini. Totuși, pot spune că planul anual trebuie gândit în funcție de spațiul geografic în care au loc proiectele, în colaborare cu parteneri mari de pe piața locală, aceștia oferindu-ți vizibilitate, spații și sprijin financiar, cu un echilibru între diverse arte, cu o linie specială de proiecte pentru diaspora, adaptat unei estimări realiste a bugetului.
În funcție de acest plan, aprobat de conducerea Institutului și bugetat în funcție de posibilități, la începutul fiecărui an, realizam calendarul provizoriu de evenimente. Desigur, acesta nu era niciodată definitiv; de-a lungul unui an apar oportunități, sunt propuneri care nu se concretizează, există parteneri care se retrag, se conferă premii importante, spre exemplu, pentru film sau literatură pe care vrei să le promovezi.
Referitor la întrebarea despre cum alegeam următorul următorul proiect, pot spune că nu există un „următorul proiect”. Întotdeauna se lucrează simultan la mai multe, fiecare fiind însă în altă fază de dezvoltare.
Cum ați ajuns Director al ICR Madrid? Care au fost pașii parcurși în carieră pentru a ajunge acolo?
Înainte a fi numită de președintele Institutului Cultural Român care, în 2010, era domnul Horia-Roman Patapievici, conduceam de patru ani Direcția de Comunicare și Relații Publice a ICR-ului; absolvisem, în 2016, un master de Management Cultural în Spania și lucrasem azi de zile pentru instituții de cultură din Madrid. Așadar, în momentul în care am început să lucrez la ICR Madrid, cunoșteam activitatea, modul de funcționare, legislația, strategia institutului, vorbeam foarte bine limba spaniolă și aveam conexiuni culturale în spațiul în care urma să funcționez.
Care a fost cea mai mare provocare ca Director al ICR Madrid?
Conceperea și implementarea unei programări culturale adecvate pentru Spania, dar și America Latină (Mexic și Argentina), interesante și atractive atât pentru publicul local dar și pentru diaspora, echilibrate din punct de vedere al artelor.
Dacă ar fi trebuit să alegeți o altă carieră, în alt domeniu, care ar fi aceea?
Am ales profesia de Manager Cultural din pasiune. Părinții mei au avut meserii umaniste, am crescut într-o casă cu pereții plini de cărți, mergând seară de seară la teatru. Eu îmi împart tot timpul între a concepe și organiza proiecte culturale și în a mă bucura de ele: literatură, teatru, muzică, film, arte vizuale.
Mi-e foarte greu să mă imaginez făcând altceva decât proiecte culturale. Iar dacă ele pot fi puse în slujba diplomației, cu atât mai bine. Totuși, dacă ar fi să aleg o altă profesie, cred că aș alege să fiu ghid turistic.