Cineva, la un moment dat, a spus o vorbă înțeleaptă: „Nici relațiile nu mai sunt ce-au fost odată”. And one can’t help but wonder: Ce presupune să ai o relație în ziua de astăzi? Mai poți avea o relație în era Social Media? Sunt întrebări la care este monumental de greu să dai un răspuns concret și definitoriu pentru că el are multe ramificații și factori care trebuie să fie luați în considerare. I am torn între: a vrea să fiu sinceră asupra acestei teme, lucru care va spulbera speranța celor din jur cu privire la relațiile de cuplu sau să rămân the „ray of sunshine” everyone fell in love with.

Relațiile de cuplu au încetat să se definească prin simplitate (care era modul lor default) din momentul în care Social Media came into existence. Acum nu ne mai preocupăm de relația în sine, ci de regulile dintr-o relație, de protocoale și stereotipuri pe care le auzim în stânga și-n dreapta despre ce conturează o relație de cuplu.

Acum e dezirabil să fii distant, e cool să nu îți pese, acum e trendy să nu știi ce vrei. Comportamente care pentru orice om rațional ar trebui să fie un red flag când vine vorba despre o relație, but as we speak, ele sunt cele care definesc, crează și mențin o relație în societatea de astăzi. Hard to believe, right? Mai că te face să te întrebi de ce atât de multe relații sunt disfuncționale și devin toxice.

O să mă întrebați dacă se poate întrevedea lumina de la capătul tunelului. Ei bine, voi încerca să echilibrez balanța într-o oarecare măsură. Tot ceea ce am menționat mai sus este true din punctul meu de vedere, însă trebuie să ne dăm seama că toate acele lucruri ni se întâmplă numai dacă permitem asta. Depinde doar de noi să ne definim standardele, să avem grijă ca ele să fie conforme cu ceea ce ne dorim pentru viitor și să le respectăm. Go with the flow nu este un sfat pe care să îl urmați în acest caz pentru că the flow is going the wrong way.

Nu sunt o expertă în relațiile de cuplu, tocmai din acest motiv Nora Neghină, un psiholog clinician cu experiență în domeniu ne ajută în acest interviu să înțelegem mai bine relațiile în vreme de Social Media.

M-am bucurat tare mult că Nora a acceptat această discuție pe o temă atât de complexă și vastă nu doar pentru mine, ci pentru oricine are anumite curiozități sau încearcă să găsească răspunsuri.

Toate informațiile le găsiți în interviul de mai jos.

Cum credeți că a schimbat Social Media „regulile” într-o relație de cuplu și mai ales la începutul ei?

Fără a nega beneficiile SM în general, cred că în ceea ce privește dinamica relației de cuplu sunt mai degrabă efecte negative: timpul de conversație cu partenerul este înlocuit de interacțiunea pe rețelele de socializare, pot crește gelozia, neîncrederea și comportamentele aferente (verificări). La începutul unei relații există ceea ce Harville Hendrix numește etapa iubirii romantice, în care partenerii se descoperă, fiind o etapă în care aceștia povestesc foarte mult și pun baze importante pentru relația lor.

Este momentul în care vrem să aflăm totul despre cealaltă persoană, ce-i place, ce mănâncă, ce ascultă, ce visează. Nicio conversație nu e prea lungă, niciun detaliu nu e inutil. În această etapă, mai mult decât în oricare alta, aș zice că partenerii ar trebui să limiteze timpul petrecut pe SM, concentrându-și atenția pe descoperirea celuilalt.

De ce ar trebui, sau nu ar trebui un cuplu să se afișeze pe Social Media? Poate avea un impact acest aspect într-o relație?

Social Media este din punctul meu de vedere o modalitate de Marketing, deci afișarea unui cuplu este un statement: poate varia de la declararea publică a iubirii până la creșterea vizibilității și brandului. Atâta timp cât este o decizie comună, și motivele care stau la bază sunt avizate de cei doi parteneri, nu suntem noi terții în măsură să ne dăm cu părerea.

Însă, există și riscuri, de exemplu dacă relația este destul de la început, o declarație publică poate veni cu multă presiune la pachet și cu multă rușine în cazul în care apare o despărțire ulterioară. De asemenea, SM este locul predilect unde poate apărea cyberbullying, shaming, hate, astfel că invariabil un cuplu va fi expus la aceste comportamente în cazul unei afișări publice și în funcție de cât de solidă este relația va putea trece mai ușor sau nu peste aceste dificultăți.

Relațiile din era internetului sau cele înainte de era internetului? Care sunt cele mai sănătoase și de ce?

Am avut relații timp de aproximativ 10 ani înainte să mă căsătoresc, și toate au fost înainte de era internetului, astfel că sunt subiectivă, și aș zice în continuare, relațiile înainte de internet, datorită cunoașterii și procesării informaționale de jos în sus.

Mintea noastră face două tipuri de procesări de jos în sus, sau de sus în jos sau cum spune Kahneman gândire lentă, gândire rapidă. Când cunoaștem pe cineva în viața reală sunt preponderente procesările de tipul de jos în sus, ne păstrăm curiozitatea și descoperim, pe când în online tindem să facem procesări de sus în jos, adică credem că știm deja. Există o mare doză de presupuneri în interacțiunile online, care împiedică cunoașterea reală a celuilalt.

Însă, există și beneficii pe care online-ul le oferă, de exemplu celor care au anxietate socială și pentru care interacțiunea directă vine cu mult disconfort la pachet, sau accesul facil la o multitudine de potențiali parteneri. Înaintea internetului numărul persoanelor cu care interacționam era limitat.

Cred totuși că sănătatea unei relații nu ține de modul în care cei doi parteneri s-au cunoscut ci de ceea ce fac pentru construirea și menținerea relației zi de zi.

Ce a schimbat Social Media cu privire la comunicarea în cuplu? A devenit internetul o piedică pentru ca un cuplu să comunice cu adevărat?

Cred că schimbarea majoră este faptul că scade interacțiunea directă: o discuție cu partenerul necesită o serie de resurse cognitive, emoționale, memorie, etc., pe când scroll pe SM este perceput ca o modalitate de relaxare. În contextul vieții moderne unde suntem bombardați de stress și solicitați mai mult decât creierul nostru poate duce, vom opta pentru orice activitate percepută ca fiind relaxantă.

Știm însă din studii că pe SM oamenii au tendința să mintă mai frecvent pentru a părea mai dezirabili, ceea ce evident că împiedică o comunicare autentică. De asemenea, în online este mai crescut riscul de expunere la conținut sexual explicit sau hărțuire, ceea ce nu ajută la creșterea încrederii în comunicare.

Însă este important să vedem specificitatea cuplului – există din ce în ce mai multe relații la distanță pentru care internetul este singura modalitate de interacțiune directă. Aș zice că e mai puțin important ce a făcut internetul pentru relații ci cum este integrat beneficiul de necontestat pe care ni-l oferă în economia relației.

În sine online-ul nu este bun sau rău, ci ceea ce facem cu el și cum îl integrăm în viața noastră poate fi adaptativ sau dezadaptativ.

Care credeți că este cea mai mare problemă a cuplurilor din ziua de astăzi? Care este motivul cel mai întâlnit pentru care un cuplu „nu mai merge”?

Cele mai frecvente probleme într-un cuplu nu provin din era internetului ci au fost acolo dintotdeauna – împărțirea sarcinilor, diferențe privind creșterea copiilor, dificultăți financiare, comunicare deficitară, diferențe de personalitate, dificultăți de relaționare intimă sunt cele mai des întâlnite. Ceea ce a adus internetul și rețelele de socializare este o cale facilă de evadare, o modalitate de a nu se confrunta cu problemele. Aș zice că telefonul, tableta, laptopul au devenit instrumentul preferat din „politica struțului”, în loc să ne băgăm capul în nisip, ne afundăm în device.

Atunci când relația devine șubredă, trebuie să mergem pe principiul că „reparăm” nu „schimbăm”? Care ar fi motivele întemeiate pentru care ar trebui să punem punct unei relații?

Conform teoriei Imago, etapa iubirii romantice, de care vorbeam mai sus, durează în medie 3 ani, iar ulterior cuplurile intră în ceea ce numim „lupta de putere”, acea perioadă în care mai degrabă vedem părțile negative ale celuilalt. În această etapă fiecare partener are de depus un efort pentru a-și extinde abilitățile de relaționare, a învăța să depășească tipare de interacțiune defectuoase și a veni în întâmpinarea nevoilor celuilalt.

Din păcate accesul facil la un număr mare de potențiali parteneri nu ajută acest proces de învățare (mai degrabă decât de „reparare”), care vine cu mult disconfort, iar atunci când apare „lupta de putere” în relație (o etapă inevitabilă), mai degrabă partenerii se despart și caută o nouă persoană cu care să retrăiască etapa iubirii romantice.

Pentru a ajunge în etapa iubirii conștiente este necesar să trecem prin etapa luptei de putere și acest lucru necesită, pe lângă disponibilitatea de a lucra cu sine și cu partenerul, timp. Singurele motive pentru care consider că trebuie pus punct unei relații sunt abuzul fizic sau emoțional.

Poate un cuplu longeviv să se formeze și pe rețelele de socializare sau aplicații „specializate” pentru acest lucru?

Cu siguranță un cuplu longeviv nu ține de modalitatea prin care cei doi s-au cunoscut, acela fiind doar un factor. Cum spuneam mai sus contează mai mult ceea ce fac după ce s-au cunoscut, cum duc în viața reală relația și continuarea procesului de descoperire a celuilalt, cum construiesc proiecte comune, cum își combină valorile. Cunosc multe cupluri care s-au cunoscut în online și care au o relație conștientă, longevivă și la care lucrează activ.

Care sunt semnele într-un cuplu că relația nu merge în direcția bună?

Pierderea sentimentului de conectare cu celălalt, că ne dorim și tragem împreună în aceeași direcție, pierderea încrederii și angajamentului ar fi câteva indicii.

În cabinet, primul aspect asupra căruia ne aplecăm în terapia de cuplu atunci când suntem solicitați este comunicarea, și eliminarea celor 4 călăreți ai Apocalipsei, așa cum îi numește John Gottman – critica, disprețul, defensiva și împietrirea.

De multe ori, gândirea rapidă, procesările de sus în jos, împiedică ascultarea activă a partenerului, plecăm din ce în ce mai des de la premiza că știm ce vrea celălalt să ne spună și tragem concluzii pripite și de cele mai multe ori greșite. Sub presiunea timpului și a celorlalte sarcini din viața cotidiană, neglijăm ascultarea celei mai importante persoane de lângă noi, iar acest lucru duce în timp la distanțare.

Este o despărțire uneori ce are nevoie un cuplu? Care sunt șansele ca după o despărțire relația să devină și mai puternică sau să se destrame din nou?

Uneori o separare poate fi benefică, dar depinde cu ce scop este luată această decizie. Dacă intenția este să văd dacă „iarba vecinului este mai verde” sau să mă asigur că nu ratez ceva mai bun, șansele de revenire sunt destul de mici, căci intervine mecanismul de comparație negative, adică ceea ce am lăsat în urmă va păli în fața „noutății”.

Revenirea în relație este destul de frecventă, și procentul variază în funcție de vârstă și de statutul matrimonial. S-a observant că aproximativ 60% dintre studenți, tind să revină la familiaritatea pe care o oferă un partener după o despărțire. Procentul este mai scăzut (25%) în cazul cuplurilor care au divorțat.

Din păcate, cuplurile așteaptă și rămân într-o relație disfuncțională mult prea mult timp, înainte de a solicita consiliere din partea unui specialist, astfel că dacă recurg la terapie de cuplu ca ultim resort înainte de divorț, poate fi prea târziu și greu de remediat. Însă, experiența mi-a arătat că este posibilă reconstruirea relației după infidelitate, după divorț, totul depinde de angajamentul pe care și-l iau cei doi parteneri unul față de celălalt în cadrul procesului.

Sursă foto: arhivă personală

Write A Comment

error: Content is protected!