Acest subiect este unul tare drag mie, iar atunci când spun „drag”, vreau să zic de fapt că îmi trezește o indignare absolută și îmi face sângele să fiarbă. Pentru că am anticipat deja următoarea întrebare din partea voastră, o să explic motivele pentru care acest subiect atinge o coardă sensibilă.

Pentru cine nu mă cunoaște, trebuie să menționez că am activat în domeniul Social Media/Content Writing o perioadă, timp în care am realizat că acest domeniu în România este departe de a fi un job bine plătit, un job unde să fii apreciat, înțeles sau un job care să fie luat în serios de alte departamente care se concentrează pe „lucruri mai importante”. Cu alte cuvinte, munca unui Content creator/writer nu este neapărat necesară pentru business, nu este relevantă și de cele mai multe ori este luată în derâdere.

Pe modelul „Ah, tu ești ăla care stă toată ziua pe Facebook, nu?” sau „Cu ce te ocupi? Postezi pe Instagram?” și nu îmi puteți spune că sunt singura care a auzit „Pe bune, textul ăsta îl scriam și eu” de la cineva care probabil nici măcar nu știe cum să-și schimbe poza de profil de pe Facebook.

Acest tip de comportament, aceste micro agresiuni care poate uneori nu sunt rău intenționate n-au făcut altceva decât să îmi confirme că oamenii care nu lucrează într-un domeniu creativ nu au cum să aprecieze munca care stă în spatele unui job de Content creator/writer sau Social Media Manager.

Din exterior pare ceva foarte simplu, basically un proces care poate fi dus la capăt de oricine. Dacă nu știai, ceea ce faci este la „mintea cocoșului” cum s-ar spune în popor, adică doar tu complici lucrurile și vezi acest job ca fiind complex. Nu, nu este. Totul este doar în mintea ta. Iar acest mod de gândire m-a făcut să mă îndepărtez de tot ceea ce înseamnă job-uri în Social Media sau Content writing.

*insert soothing tone here* Permiteți-mi să vă întreb, pe voi, acei oameni care spuneți „Hai cu textul ăla că trebuie trimis la client” voi cum credeți că funcționează inspirația? Aveți cumva impresia că există un buton magic unde scrie „ON”, îl apăsăm și BAM, habemus inspirație? Nu știu de unde a pornit acest mit, cum că oamenii din Social Media trebuie să aibă puterea să scrie un text magnific la secundă sau să vină cu o idee care eventual să devină virală la orice oră din zi sau din noapte. Nici nu ai voie să stai prea mult pe gânduri pentru că există doar deadline-uri strânse și nu ne permitem să facem clientul să aștepte. Modern slavery, anyone?

Cum ați reacționa dacă v-aș spune că majoritatea dintre cei care activează în acest domeniu nu știu ce înseamnă de fapt Social Media/Content writing? Ce vreau să spun cu asta? Că tu ca Agenție de Publicitate, Advertising and so on la final de lună prezinți raportul clientului cu statisticile pentru fiecare campanie/postare pe care ai făcut-o. Am dreptate? Bineînțeles, mereu am. *displays a slight smile* Cum ai realizat acele campanii, îmi dai voie să te întreb? Dacă răspunsul tău este „Cu bani băgați în rețelele de socializare”, ei bine, that’s not really doing your job, my love, now is it?

Răspunsul scurt: promovarea sponsorizată nu înseamnă promovare și nu înseamnă Social Media/Content writing. Say that again. Ce vreau să spun cu asta? Că tu de fapt te ocupi de target-uri și statistici, în niciun caz nu faci Social Media/Content writing. Partea creativă, partea care ar trebui să facă diferența între tine și alt brand nu mai există. Tot ce faceți voi este să „vă luptați” în numere și să luați premii pentru cine a pus mai mulți bani într-o campanie sau cine și-a dat seama mai repede care este noul algoritm al Facebook-ului sau al Instagram-ului (pentru că doar așa o campanie are succes).

Social Media înseamnă interacțiune cu oamenii (cunoaștere, comunicare), building your community în mod organic, prin content de calitate și relatable (care implicit duce la brand development), crearea unei strategii de content, ieșire din zona de confort (atât pentru cei care implementează ideile cât și pentru client care trebuie să accepte noi perspective) and last but not least, să decizi dacă te identifici cu cineva care urmează un trend, sau cel care dezvoltă unul.

Acest job nu este pentru oricine, pentru că nu oricine are răbdare, perseverență și viziune de ansamblu. Aceste elemente sunt necesare pentru a avea un succes real, palpabil și durabil. Toate acestea iau timp și energie. Dacă nu sunteți dispuși să vă înhămați la o asemenea călătorie, don’t do it și mai mult decât atât, nu dați vina pe rețelele de socializare că reach-ul plătit nu reflectă așteptările voastre.

Furthermore, această industrie manipulează și spală pe creier mulți tineri la început de drum în momentul în care îți oferă „șansa unică” să faci un Internship în cadrul unei Agenții de Publicitate sau companii care se ocupă de Advertising.

Din păcate, tinerii/studenții care fac internshipuri în acest domeniu „fancy” nu sunt apreciați câtuși de puțin, ba mai mult sunt priviți precum niște „materiale de unică folosință” pentru că oricum după cele trei luni nu o să le ofere nimeni un contract de muncă stabil. Chiar dacă colegii din echipă o să „te încurajeze” cu texte precum „Da, dacă muncești suficient de mult, dacă stai peste program și te faci remarcat sigur o să rămâi la noi și după cele trei luni”.

Vă întrebați de ce ar face cineva acest lucru? Ei bine, răspunsul este mai simplu decât vă imaginați: oamenii oferă false speranțe tinerilor care vin în internship din simplu motiv că vor să scape de anumite task-uri pe care nu vor să le facă, iar acum au găsit pe cineva care abia așteaptă să prove himself/herself și bineînțeles că nu o să zică „Nu”.

O să spuneți că sunt eu mult prea exigentă și pesimistă. I am not, dar hai totuși să mergem pe această premiză. I’m here for it. Într-un scenariu fericit, după cele trei luni, persoana care a făcut internship-ul va fi angajată full time. Până acum totul este uber nice, dar lăsați-mă să vă întreb: Care este salariul pe care îl va primi? *insert dramatic music here* Unul decent măcar? Unul care să reflecte într-adevăr munca pe care o va face? Sau unul „pentru cei la început de drum” pentru că „nu are suficientă experiență”?

Această scuză jenantă și duplicitară (pentru că task-urile și cerințele din partea clienților nu vor fi decât sky-high) sunt motivul pentru care eu mi-am setat anumite standarde salariale de la care never ever nu m-aș abate. Cei care vin în internship se mulțumesc cu un salariu mizer din simplu motiv că voi le spuneți „astea sunt salariile pentru cei Junior, însă în viitor îți vom mări salariul”. *raises eyebrow* Oh, really? Un timeline ne spui? Cum se fac aceste măriri?

It’s the audacity for me. Criticați și vă plângeți că internii nu muncesc, (când de fapt știm cu toții că nu este așa, că vă comportați cu ei de cele mai multe ori ca într-o frăție unde se fac inițieri și îi puneți la munca de jos) dar le oferiți salariul minim pe economie și vă așteptați să fie mulțumiți cu ceea ce primesc. Salariile din acest domeniu sunt cel puțin ridicol de mici chiar și pentru cei care nu lucrează pe un post de Junior, comparat cu munca pe care trebuie să o facă în fiecare zi, dar voi știați deja asta.

Pro tip: oferiți salarii cu care oamenii să poată trăi fără să mai apeleze la părinți, iar apoi puteți vorbi și voi despre standarde. Nu uitați: what you give is what you get.

Pentru toți cei care vor să lucreze sau chiar lucrează în acest domeniu ingrat, raise your standards and know your worth. Pentru că nimeni nu o să vină să vă zică „Da, noi te apreciem și uite, îți oferim un salariu mai mare”.  No, besties, asta nu se va întâmpla.

Stop throwing rocks, înțeleg că există excepții, dar este nevoie să explic definiția cuvântului „excepție”? Excepțiile nu sunt o regulă, cred că suntem cu toții de acord aici.

Last pro-tip: cei care dețin sau au putere decizională într-o astfel de companie/agenție trebuie să învețe ce înseamnă să faci muncă de Social Media sau Content writing înainte să ne spună ce salariu primim.

Feel free to share your story down below. Cum a început cariera ta în acest domeniu?

2 Comments

  1. Someone please give this woman an award FOR FINALLY SAYING IT OUT LOUD!

    Elefantul din cameră e deja mult prea mare și nu puteai să îl vociferezi mai bine.

    Am “sorbit” fiecare cuvânt, am citit cu ochii sclipind fiecare rând. În sfârșit cineva a spus-o. Da! Ai completă dreptate. Este înjositor ce se întâmplă în “industrie”.
    Mai mult decât oamenii cu putere decizională care își bat joc de studenți, ce mi se pare penibil este că am auzit din gura unui profesor universitar cum încerca să schimbe percepția aparent greșită a studenților legată de salariul unui intern/junior. Că mentalitatea “de ce să lucrez pe un salar pe care l-aș lua lucrând la McDonalds/în mall ca junior” e greșită și nerealistă.

    Nu nu nu și nu! Mentalitatea acelui profesor era greșită. Mi se pare mai mult decât normal să primesc ca junior un salar peste un lucrător comercial. Am o facultate, poate și un master, îmi dau interesul și sunt focusat să aduc rezultate bune și foarte bune companiei, normal că merit un salar decent cu care, exact cum ai spus tu, pot să mă întrețin decent fără ajutorul părinților.

    E dezgustător ce se întâmplă. Salariile sunt jalnice și e aproape imposibil să trăiești decent, să te poți întreține cu minimul pe economie. Ce e mai stupid e că pe lângă că primești un salar jalnic ca junior, mai și vor trei ani de experiență ca să te angajeze pe minimul pe economie.

    Și problema asta va fi mult și bine de acum încolo. Studenții sunt naivi și acceptă salarii mizere. Până nu o să vine generația care nu va mai accepta această situație nu se va schimba nimic. Eu una sunt proaspăt absolventă și vreau să-mi caut un job de copywriter, n-am experiență pentru că n-am făcut nici un internship, dar știu face asta, la nive de junior evident. Merit un salar decent că facultatea n-am făcut-o de proastă și tot ce am învățat extra facultate. Nu, nu voi accepta un salar mizer, dar e degeaba dacă vine altul și primește. Evident că angajatorul va alege pe cineva mai ieftin, fraierul care acceptă să sclavagească pe minimul pe economie.

    Trist, foarte trist!

    • Hello Carina 🙂
      Mă bucur tare mult că ai relaționat cu ceea ce am scris. Sincer, sper ca în viitorul apropiat să se schimbe lucrurile, deși am mari îndoieli că se va întâmpla. Este o industrie înșelătoare și acum că mă gândesc mi-aș fi dorit ca cineva să aibă discuția asta cu mine din timpul Facultății. Am acceptat și am lucrat pe un salariu de nimic doar pentru că lucram în domeniu care îmi plăcea, iar asta nu e healthy. Nimeni nu merită să aibă salariul minim pe economie, dar să muncească de parcă ar fi CEO-ul companiei.
      Again, we should all know our worth. Mai ales în domeniile creative unde munca nu se vede.

Write A Comment

error: Content is protected!