Au fost scrise numeroase opinii despre ceea ce înseamnă/definește frumusețea de-a lungul timpului. De ce spun opinii? Pentru că acest topic a fost și va rămâne în continuare unul relativ. As such, nimeni nu deține adevărul absolut când vine vorba despre beauty sau beauty standards. Este un subiect care poate fi dezbătut în fel și chip, poate fi analizat din infinite unghiuri și fiecare este îndreptățit să aibă propria părere. Dacă mă întrebați pe mine, frumusețea nu se transmite niciodată din exterior. Let me explain. Și din nou, aceasta este doar opinia mea, puteți oricând să mă contraziceți. Relația pe care o ai tu cu tine însuți, cu propriile gânduri și cum vorbești tu despre tine spune totul despre cum te vor percepe oamenii cu care interacționezi. Cum așa? Pentru că în mod inconștient, proiectezi ceea ce simți despre tine persoanelor din jur, iar asta va determina modul în care…
Aș minți dacă aș spune că am fost mereu pasionată sau interesată de makeup. Deep down, mi-aș fi dorit să fie așa pentru că let’s be honest here, acum aș fi avut un story mult mai interesant să vă spun. Nu de puține ori am auzit povești care încep cu „Știi, când eram mică încercam toate rujurile mamei” sau „Odată am găsit trusa de machiaj a mamei și mi-am pus toate culorile pe față”. Adevărul este că până să ajung la Facultate, machiajul era ceva de care nu aveam nevoie, pentru că asta mi-a fost întipărit în minte de când eram mică. Principiul era că doar adulții au voie să se machieze. De ce această concepție? Pentru a nu-mi strica/îmbătrâni tenul de la o vârstă fragedă în mod inutil. I gotta say, looking back, this was a huge flex. Acum apreciez faptul că lucrurile au evoluat treptat, că s-au întâmplat…