Cine ar fi crezut că voluntariatul va juca un rol atât de important în viața mea? Sigur nu eu. Totul a început de la un simplu pliant care mă invita să trimit un articol la o adresă de mail pentru a avea șansa să devin redactor. În primul articol publicat pe blog, „The one with the explanation. De ce m-am apucat de blogging?” am menționat că a fost poate cea mai importantă decizie pe care am luat-o în ceea ce privește cariera mea, pentru că experiența ca redactor și later on redactor-șef m-a făcut să-mi dau seama că asta e ceea ce vreau să fac for a living.
Eram tot mai committed să învăț tehnicile de redactare, să-mi găsesc propria voce prin scris, propriul stil de a aborda subiecte despre care s-a mai scris, să-mi găsesc autenticitatea și totodată comunitatea pentru care vreau să scriu. Dar mai ales comunitatea care rezonează cu ceea ce eu împărtășesc pe site, are aceeași viziune/percepție despre lume și societate ca și mine.
Ce înseamnă voluntariat din punctul meu de vedere? Cum te poate ajuta voluntariatul atât on the long run, dar și pe termen scurt? De ce nu este o pierdere de timp, după cum mulți pretind? Ei bine, voluntariatul este perioada vieții în care tu, ca tânăr student, te poți dezvolta cel mai mult și ai oportunitatea să absorbi precum un burete informații extrem de utile care au potențialul să te ajute enorm în cariera pe care o vei alege.
Vorbim aici despre experiențe care îți pot schimba viața literalmente, percepția asupra lumii, asupra societății și chiar să te facă să regândești prioritățile pe care le ai și ce vrei de fapt de la tine. Da, știu ce o să spuneți „Mult prea idilic acest scenariu al tău. Nu e mereu așa.”.
True, însă acum trebuie să vă întrebați „De ce nu am avut o experiență frumoasă când am făcut voluntariat?” „De ce nu am simțit că m-a ajutat?”. O să fiți surprinși să aflați că răspunsul, de cele mai multe ori, este că nu ați ales organizația care vi s-a potrivit, nu ați făcut un research înainte să vă implicați și nu ați avut o conversație onestă cu voi înșivă ca să aflați ce vă doriți pe mai departe.
Cum te poate ajuta voluntariatul? Priviți această activitate ca o investiție în voi înșivă pentru viitor, o modalitate ușoară de a vă lărgi comunitatea, de a face networking și de a vă da seama ceea ce vi se potrivește din punct de vedere profesional. Perioada în care faceți voluntariat, mai mult decât în orice altă perioadă a vieții, aveți voie să faceți greșeli și mai ales, să învățați din ele. Profitați de acest lucru.
De ce voluntariatul nu este o pierdere de timp? Ei bine, pentru a răspunde la această întrebare complexă, cu atât de multe substraturi și nuanțe am ales să stau de vorbă cu Darius Mîndroc, Președintele organizației AIESEC, organizație care are ca scop promovarea tinerilor și dezvoltarea lor pe plan profesional.
Care a fost motivul pentru care Darius a ales să facă parte din AIESEC? De ce a rămas în această organizație, ce l-a determinat să țintească tot mai sus în plan profesional? Răspunsul la toate aceste întrebări, dar și multe altele, în interviul de mai jos.
Have a read.
Pentru cei care nu te cunosc, povestește-ne puțin despre tine, mai precis cum a început cariera ta în organizația AIESEC și ce te-a determinat să faci parte dintr-o astfel de organizație.
No, salutare tuturor! Sunt Darius Mîndroc, am 25 de ani, și sunt un mare fan al dezvoltării leadership-ului în tineri. Dar, nu tot timpul am avut această pasiune. Fac parte dintr-o organizație numită AIESEC, cea mai mare organizație globală condusă de tineri. La început nu am înțeles prea bine despre ce este vorba cu AIESEC, dar în martie 2018 am decis să aplic ca și membru pentru a-mi lărgi cercul ce prieteni și pentru a dezvolta soft skills pentru că auzisem că asta te poate face mai competitiv pe piața muncii. Dar, nu acesta a fost motivul pentru care am rămas cinci ani în organizație.
Când oamenii se raportează la voluntariat se gândesc doar la munca gratis pe care cineva o face. Din perspectiva ta, care sunt avantajele, dar și dezavantajele atunci când faci voluntariat în orice organizație/companie?
Cred că depinde foarte mult de tipul de voluntariat pe care îl practici. Pentru activități spontane sau rare (1-2 ori pe lună), cred că cel mai mare avantaj este în primul rând comunitatea faină de care dai și sentimentul de apartenență. De asemenea cred că se poate adăuga un sentiment fain tare de împlinire pentru că reușești să schimbi puțin în bine lumea din jurul tău. Pentru voluntariatul constant, cum e și în AIESEC sau alte organizații similar, cred că ce se întâmplă e faptul că descoperi o nouă lume pentru dezvoltarea personală și pentru a aduce un impact (buzz word) indiferent de scop.
O să înșir câteva dintre abilitățile soft și hard pe care le-am dezvoltat în ultimii cinci ani, de la profesioniști în domeniu sau self-learning, dar în special pentru că mediul te împinge la a pune în practică acest abilități: Project Management, Vânzări B2B și B2C, Team Management (cu toate elementele care se includ sub această umbrelă), Self-Management, Practici de resurse umane, Management financiar al unei organizații și multe altele.
De asemenea unul dintre cele mai mari avantaje este faptul că am dezvoltat relații apropiate cu parteneri cheie, precum persoane pe poziții înalte din companiile partenere, senatori, deputați și membri ai organizației din peste 100 de țări. Pe partea cealaltă, pentru a putea să ai toate aceste avantaje, într-adevăr trebuie să reduci puțin din timpul personal pentru distracție (deși voluntariatul e fun) și să ai probabil câteva discuții incomfortabile cu părinții și prietenii tăi care văd succesul într-o altă formă decât tine.
Se vorbește mult despre „green flags” și „red flags” în Social Media când ne referim la diverse topic-uri. Pentru tinerii care nu au experiență în domeniul muncii, abia încep Facultatea și totuși vor să se implice în voluntariat, care ar fi câteva red flags și green flags pe care să le aibă în vedere atunci când aleg o companie/organizație pe care să o susțină?
Cred că red flags sunt majoritar în partea de time management, până în momentul în care îți calibrezi energia investită în fiecare activitate pe care vrei să o faci și ajungi la o balanță care să nu te pună să sacrifici nimic din ceea ce înseamnă începutul Facultății. Un alt red flag pe care l-am observat de-a lungul anilor este faptul că cultura organizațională și scopul organizațiilor nu se aliniază cu valorile personale ale tinerilor, de aceea de multe ori se întâmplă ca studenții să aibă o experientă negativă la început și să nu mai încerce alte organizații în restul facultății.
Pe partea de green flags, cu siguranță cred că e partea de recrutare, structurată bine din partea organizațiilor, cu oameni cu care te poți conecta din primele momente și cu care poți discuta subiecte despre care ești pasionat. De asemenea un alt mare green flag vine din a ți se explica foarte clar și ușor ce face respectiva organizație, ce plus de valoare îți aduce, și cum te poți implica tu pentru a aduce un impact.
Ca Președinte AIESEC România ai avut cu siguranță multe etape de parcurs pentru a ajunge în acest punct. Ce te-a motivat să continui în această organizație și să vrei să evoluezi, să te dezvolți în acest cadru?
Cum am spus în prezentarea inițială, am intrat în AIESEC pentru dezvoltare personală. Realitatea e că am rămas pentru că în toți acești ani am observat cum această organizație dezvoltă tinerii în persoane care își doresc mai mult de la viață decât un job 9 to 5 (nu cred că e ceva în neregulă cu asta, doar nu îmi văd viitorul în acest fel). Te ajută să îți dorești mai mult de la societatea în care trăim și de la companiile în care lucrăm, și te echipează cu abilitățile necesare pentru a pune în practică aceste aspirații.
De asemenea modelul de business pe care îl practicăm încearcă să dezvolte 6 valori pe care le vedem esențiale într-un lider, indiferent de poziția reală în care se află acesta (credem că leadership-ul nu este despre poziția pe care o ai, ci despre acțiunile tale și modul în care te comporți cu cei din jurul tău).
În AIESEC de obicei observăm o societate „ideală”, în care lumea încearcă constant să dezvolte aceste valori și implicit mai târziu în cariera lor, să le pună în practică la nivel mai înalt. Această viziune m-a ținut în AIESEC atâta timp, și probabil o să mă mai țină și în următorii ani, deaorece aș dori să reprezint România la nivelul cel mai înalt al organizației, prin a aplica în bordul internațional AIESEC, cu baza la Montreal, Canada.
Cum s-a schimbat relația pe care o ai cu oamenii din organizația AIESEC odată ce ai devenit Președinte? Ai simțit vreo reticență din partea lor în interacțiunea cu tine? Au anumite păreri pe care ar vrea să le împărtășească, dar nu o fac? Sau dimpotrivă, ei pot veni la tine cu orice request/complain?
Cred că răspunsul la aceste întrebări depinde de la persoană la persoană. Din păcate sistemul din România ne formează o imagine greșită despre persoanele care se află în poziții de leadership, de la profesori care nu acceptă discuții deschise și își folosesc poziția greșit față de elevi la pseudo-lideri promovați politic în multe instituții din țară. Pe acestă idee, cred că oamenii cu mai puțin timp în AIESEC ar putea să aibă o reticență în a iniția discuții cu mine, dar în timp observă faptul că sunt doar un alt AIESECer, cu o altă denumire a poziției în care sunt.
Eu încerc să mă păstrez o persoană abordabilă, tot timpul fericit să îmi împărtășesc învățăturile și să ofer sfaturi bazate pe experiența acumulată. De asemenea îmi place să cred că ofer un sentiment de siguranță pentru membri organizației în timpul discuțiilor noastre, dar asta mai bine îi întrebați pe ei.
Care sunt cele mai mari challenge-uri ca și Președinte AIESEC România? De ce?
Cred că cel mai mare challenge (care vine și cu cele mai multe învățături și momente frumoase din experiență), este să conduc comitetul național, adică o echipă formată din 11 persoane, dintre care 10 români și o persoană de naționalitate turcă. Asta înseamnă 11 persoane care au crescut cu experiențe diferite, în contexte diferite, care trebuie aduși în aceeași direcție printr-o viziune comună. De asemenea din același challenge, reiese și partea de a crea sisteme care să se aplice pentru o echipă atât de mare, pentru o comunicare transparentă și clară între membri echipei.
Un alt challenge vine din partea de a uni toți cei 400 de membri către o viziune comună pentru organizație, și a îi păstra motivați prin activitățile noastre pentru a ajunge la cât mai mulți tineri din societate cu modelul de dezvoltare a valorilor menționat la întrebarea anterioară.
Trebuie să menționez și faptul că acesta e unul dintre rolurile organizației, să pună tinerii în medii challenging, pentru a se dezvolta mai accelerat.
Împărtășește cu noi un fun fact despre tine pe care oamenii din organizație încă nu au apucat să-l audă.
În 2022 am călătorit în 10 țări, dintre care 8 prin intermediul organizației, printre care și Ucraina în luna decembrie, pentru a modera o conferință AIESEC.
Scenariu: sunt studentă în anul I la Facultate și vine perioada în care fiecare organizație încearcă să atragă voluntari. Cu ce se deosebește AIESEC de celelalte organizații și de ce ar trebui să o aleg?
Super faină întrebare, îmi oferă șansa să vând organizația, dar o să aleg să fiu autentic. AIESEC îți oferă exact atât cât oferi tu în AIESEC, e un mediu safe, cu tineri tare mișto care îți oferă șansa să fii cine vrei să fii, în timpul în care te și dezvolți profesional și personal prin activitățile sale, într-un network de 100+ țări, și peste un milion de alumni care sunt mândri că se pot numi AIESECeri.
Am făcut voluntariat în timpul Facultății și am observat că majoritatea dintre oameni/tineri adolescenți nu sunt foarte motivați să se implice dacă nu sunt plătiți. Cum motivează AIESEC voluntarii pentru ca ei să nu renunțe la internship? Și mai ales ce oportunități de dezvoltare personală oferă?
Câteva dintre oportunitățile AIESEC sunt voluntariate internaționale, internship-uri internaționale la companii mari precum Microsoft sau DPDHL, workshop-uri constante de dezvoltare personala oferite de către companii partenere, comitetul național sau alți profesioniști în domeniu.
Însă cred că ceea ce ține voluntarii în organizație e momentul în care ai trimis un alt tânăr într-un voluntariat de 6 săptămâni și se întoarce acasă spunându-i că i-ai schimbat viața complet în bine, sau când creezi proiecte pentru sute de tineri din alte țări care vin în România și aduc un impact în societatea noastră în timp ce își deschid orizonturile.
E un sentiment care nu poate fi descris, dar cu siguranță simți în acel moment cu adevărat că poți schimba lumea.
Care ar fi sfatul tău pentru tinerii/adolescenții care vor să se apuce de voluntariat?
Just do it. În general foarte multe frici sau stereotipuri ne opresc din a face voluntariat. Încearcă și vezi cu ochii tăi dacă ți se potrivește sau nu.
2 Comments
Impresionant! Felicitari pentru cool-ul Darius isi continue sa inspire pe altii sa se implice in activitati voluntare. Eu, personal, nu am fost pe deplin constienta despre toate beneficiile pe care le-am inceput sa le vad abia dupa ce am inceput sa tin un blog si sa ma implic in acest domeniu. Tocmai de aceea cred ca voluntariatul este cea mai buna metoda prin care poti sa-ti descoperi adevaratele pasiuni si sa explorezi ceea ce te intereseaza.
Admirabil! Intr-adevar, voluntariatul poate fi un pas important catre experimentarea unor realitati noi si diferite, spre dezvoltarea si descoperirea fortelor interioare. Cu siguranta, cunostintele, abilitatile si experientele pe care le-ai castigat in urma voluntariatului se vor dovedi folositoare pe termen lung. Felicitari pentru decizia pe care ai luat-o!